Succesul finisării depinde mult de modul cum a fost șlefuit lemnul, fie el masiv sau furnir. În afară de colorarea cu pete sau zgârieturi, o șlefuire incorectă poate duce și la probleme de aderență a peliculei. La cea mai ușoară lovitură sau zgâriere pot apărea urme albe late pe suprafață sau lacul poate sări de pe lemn. Șlefuirea lemnului trebuie făcută corect, cu materiale potrivite, respectând granulațiile indicate de fișele tehnice și sfaturile date de specialiști.
Alegerea materialelor de șlefuire
Șlefuirea lemnului în alb este o etapă foarte importantă a finisării. Trebuie făcută corect, în etape și folosind materialele potrivite. Prin șlefuire se îndepărtează defectele apărute la debitarea elementelor, în procesul de prelucrare și încleiere și se uniformizează fibra lemnului, reglând astfel absorbția. Alegerea materialelor abrazive este foarte importantă. Un material abraziv este format dintr-un suport pe care sunt lipite granulele abrazive. Alegerea se face ținând cont de tipul suportului, de cantitatea de adeziv și de calitatea granulelor. Nu vom intra în amănunte, pentru că sunt multe de spus despre șlefuire. Vom menționa doar câteva aspecte legate de alegerea materialelor potrivite pentru șlefuirea lemnului.
Suportul poate fi de pânză sau de hârtie. Pânza este folosită când este nevoie de rezistență și flexibilitate și este recomandată pentru șlefuirea mecanică a lemnului în alb. Hârtia este mai rigidă, dar este și ea folosită la șlefuirea lemnului. Alegerea se face în funcție de greutatea/mp, care este direct proporțională cu rezistența și rigiditatea ei. Pentru șlefuirea manuală a lemnului este folosită hârtia cu o greutate mică, cuprinsă între 90 și 110 g/mp.
Adezivul influențează prin cantitatea depusă pe suport pentru a prinde granulele abrazive. Un strat mai subțire înseamnă un material mai agresiv, dar cu o rezistență redusă în timp, pe când unul mai gros înseamnă agresivitate mai redusă, dar timp mai lung de folosire. Pentru lemn sunt folosite cele mai agresive.
Granulele abrazive sunt cele care acționează direct asupra lemnului și fac șlefuirea eficientă. Sunt mai multe tipuri de granule abrazive, cele mai folosite fiind cele de oxid de aluminiu și carbură de siliciu. Granulele de oxid de aluminiu sunt ascuțite și dure și se folosesc pentru toate tipurile de lemn. Cele de carbură de siliciu sunt mai puțin ascuțite și mai puțin casante decât oxidul de aluminiu. Sunt potrivite pentru șlefuirea lemnului dur, ca cel de stejar sau salcâm.
Granulația hârtiei de șlefuit. Șlefuirea lemnului
O caracteristică foarte importantă este presărarea granulelor abrazive, adică cantitatea de granule depusă pe suport. Este cea care dă granulația hârtiei/pânzei de șlefuit. Reprezintă numărul ochiurilor/1 inch pătrat ale unei site prin care trec granulele respective și este un număr teoretic stabilit prin standarde (ex. P80). Cu cât numărul este mai mare cu atât granulele sunt mai puține și mai mari, mai potrivite pentru șlefuirea lemnului. (P80 – granule de 200 de microni, P320 – granule de 46 microni).
Șlefuirea lemnului începe cu o granulație grosieră (P60, P80 sau P100). Materialele fine nu au puterea să niveleze lemnul astfel încât zgârieturile să dispară și nici să rupă fibra, uniformizând-o. Apoi se trece la granulații mai fine (P120, P150 sau P180), uniformizând suprafața lemnului astfel încât fibrele să absoarbă la fel. Finețea granulației depinde de tipul lemnului, de cât de moale sau dur este. O suprafață uniformă poată fi obținută cu 120-150 la lemnul dur, dar va fi nevoie de granulație 180, poate chiar 220, la lemnul moale și scămos.
Granulația pentru lemn se cam oprește la acest nivel. O granulație mai fină înseamnă șlefuirea straturilor de grund. Pericolul folosirii unei granulații mai fine la șlefuirea lemnului este de a bloca absorbția. Acest fenomen se întâmplă din cauza prafului fin rezultat care blochează absorbția în fibra lemnului. Astfel apar la colorarea cu baiț pete mai deschise la culoare sau este afectată absorbția grundului ducând la lipsa de aderență a întregii pelicule. Lipsa aderenței nu este sesizată imediat ci doar spre final, când mobilierul sau obiectele sunt lovite ușor sau chiar la client. Această lipsă de aderență este confundată cu lipsa de rezistență mecanică a lacului pentru că se vede ca o urmă lată și albă de zgâriere ce rămâne la fel și după ștergerea suprafeței. O zgârietură obișnuită însă nu lasă urmă albă după ștergere.
Dacă aveți îndoieli asupra hârtiei sau a benzii abrazive, întrebați consultanții noștri. Ei vă vor ajuta să faceți cele mai bune alegeri.
